Gradinita: Ce copile dulci eram noi!

Bun. Week-end superb: serbare de Craciun, trancaneala. Ploiesti etc.
Bun, funny fact ca nu m-a mutat diriga cu Mara si ma oftic din tot sufletelul meu. Vreaaaau:))
Bun. Nici asta doesn`t matter.
Chestia despre care vreau sa povestesc momentan este seara de vineri cand am stat pana la 12, cred, ca sa vorbesc cu Mara despre ce copile dulci eram noi doua la gradinita. Chestie de chestie ce am aflat: am fost cu Tudor Vlasceanu la gradinita si cu Raluca noastra veche. Bun in afara de faptul ca mi-am amintit ca eu adormeam in pat la gradinita si ma trezeam sub pat [asta e prea tare] am aflat ca nici Mara nu dormea la gradinita. Ok, nu-mi amintesc tot ce am povestit eu la ora aia ca am si uitat, avand in vedere cat eram de obosita atunci, astfel incat era sa adorm cu telefonul in mana pe la 11, dar a stiut Mara, draga de ea cum sa ma invioreze, cu my favorite subject: my  f**kin` idiot colega de banca si her new best friend care nu ma asculta cand o atentionez de un pericol adevarat.
Whatever...Hai sa ne intoarcem la minunatul subiect, "GRADINITA". Bun am vorbit noi ce am vorbit de colegi de gradinita, pana am inceput sa ne amintim ce ne placea noua sa ne jucam. In afara de faptul ca dadeam petreceri sub masa cu mancare inexistenta [acuma dam pe masa cu pizza- btw, Edi ne datoreaza mie, Marei si Lorenei o felie de pizza], de cartile pe care le citeam la 5 ani si alte bazaconii, mi-am amintit ca eu eram disperata dupa niste desene animate asemanatoare cu Pokemon . Eu ma credeam o fata [don`t remember the name] care umbla cu un animal verde cu o floare roza in cap.:))

Sa se inteleaga din toate aceste afirmatii ca noi eram niste copii atataaat de dulci si de draguti, chiar daca am nenorocit un pusti de 5 ani cand i-am dat una in "minunatii".:))
P.S.: Eu ma credeam aia in rochie rosie, cu palarie roz si cu animalu` ala verde cu floare in cap. [Stiu ca e o combinatie oribila, dar aveam vreo 4-5 ani.:))]